Mai stim sa dam sau vrem doar sa primim?

Ma uit in jur, ma uit la mine si incerc sa imi aduc aminte cand a fost ultima data cand cineva mi-a dat ceva degeaba, gratis, cand am primit ceva pentru care nu am platit si etc… Evident ca nici nu astept asta, insa faceam un bilant cu situatiile in care mi se cere cate ceva. Unii vor sa le repar calcualtoarele degeaba, altii sa-i duc cu masina nustiu pe unde, altii sa ii imprumut cu bani si asa mai departe. Stati fratilor ca eu nu am cerut nimic la nimeni, voi de ce veniti sa cereti la mine?

Cred ca asa sunt unii, obisnuiti doar sa ceara sa ceara constant iar faptul ca mereu li s-a dat i-a obisnuit asa. Cand au avut nevoie de ceva l-au luat pe “da-mi si mie” si asa au impietrit. Probabil oamenii profita de faptul ca imi place sa ajut, mereu mi-a palcut. Trebuie sa specific ca mi-a plauct sa ajut pe cei cu adevarat la ananghie, nu pe cei care vor ajutor de la mine ca sa scuteasca o cheltuiala. Fie care ar trebui sa se descurce cum poate, nu sa apeleze la infinit la oameni cu inima mare.

Cred ca asa e romanul, s-a obisnuit in timp sa primeasca. Are impresia ca prietenia inseamna numai sa primeasca, nu sa si dea. Ar trebui sa fie un ajutor reciproc, nu doar de o singura parte a baricadei. Cei care s-au obisnuit sa primeasca trebuie sa invete sa dea, insa de obicei sunt oameni destul de zgarciti. Oamenii zgarciti intotdeauna or sa traiasca cu impresia ca desi le-ai dat mereu, tot nu i-ai ajutat. Urasc acest gen de oameni si cu cat fug mai tare de ei, cu atat se lipesc de mine precum un scaiete. Cu siguranta si voi ii aveti pe ai vostri, nu?

Leave a Reply