Viata la tara

Cine nu isi aduce aminte de vacantele de vara petrecute la tara? Casa bunicilor intotdeauna era primitoare si calda. Tin minte si acum prima zi in care ajungeam la tara. In fiecare an era la fel. Bunicii pregateau toate bunatatile ce stiau ca ne plac, parca am fi sarbatorit ceva ziua cuiva. Bunicii erau foarte atenti si foarte primitori. Se citea in ochii lor dragostea cu care ne primeau.

Stateam acum si ma gandeam din ce traiau eu, ce munceau de aveau atat de multi bani incat sa ne trateze ca pe niste mici regi. Nu aveau bani. Pur si simplu se gospodareau atat de bine incat aveau de toate. Nu duceau lipsa de absolut nimic. Curtea lor era plina de animale iar terenurile de porumb si de grau. Cultivau atat de mult incat aveau sa si vanda. Practic, acum am inteles ca din asta traiau ei. Bunica avea o pensie de 300 de lei, sau 3 milioane cum erau banii atunci iar bunicul era pensionat pe caz de boala si primea 250 de lei pe luna. Le-ar fi fost imposibil sa traiasca din acei bani. Se pare ca nevoia te impinge spre gospodarire.

Imi placea ca era liniste. La oras, aglomeratia te face sa devii stresat. Inistea satului este capabila sa te puna din nou pe linia de plutire si sa te reincarce cu energie ca pe o baterie.

Dupa ani si ani casa e la fel de primitoare, la fel de linistita si bunicii aceiasi oameni. Mai batrani, dar mai dragastosi. I-am facut o surpriza bunicului in urma cu o luna. I-am cumparat un hidrofor uz casnic desi prima data s-a impotrivit. E foarte conservator si uraste tehnologia. Dupa ce l-am convins sa il instalez in curte, nu se mai desparte de el. Il vede ca pe cea mai buna inventie ce puteam sa ii aduc in curte si regreta faptul ca uneori e asa incapatanat. Batranii sunt cei care apreciaza cel mai mult tehnologia pentru ca nu mai sunt in putere ca alta data. Cand ai 80 de ani galeata cu apa e de doua ori mai grea ca la 40 de ani. Ei merita sa aiba o batranete usoara si fericita dupa o viata intreaga de truda.

Leave a Reply