Traim niste vremuri destul de tulburi din toate punctele de vedere. Noi, cei care am copilarit departe de epoca de Aur, avem alta conceptie asupra vietii, alte viziuni, alte vise, vise la care contribuie destul de mult si tehnologia actuala. Cine are pana in 30 de ani cu siguranta isi aduce aminte de copilaria anilor 90, atat de simpla si atat de frumoasa. Sunt vremuri care nu se mai intorc, asa ca ne permitem sa ne lasam purtati de o nostalgie sincera si dulce.
Anii 90 erau plini de romantism. Tehnologia nu insemna atat de mult cat inseamna in ziua de azi. Nu exista telefonie mobila si nu existau calculatoare. Daca stau sa imi aduc aminte, primul calculator l-am primit in jurul varstei de 14 ani, adica prin 2003. Atunci, omul cu chitara putea sa cucereasca orice femeie. Atunci o floare insemna destul de mult, astazi, e ceva care se usuca repede si nu mai prezinta interes. Muzica era nebuna si avea calitate. Nu are rost sa mai fac comparatie intre muzica anilor 90 si manelele din ziua de azi.
Dansul in schimb, a ramas la fel. Fetele din ziua de azi sunt destul de atrase de aceasta activitate, chiar daca stilurile au evoluat putin. Vezi aici o scoala unde poti invata sa dansezi, in cazul in care nu te pricepi deja. Baietii intr-adevar sunt mai greu de urnit atunci cand vine vorba de dans. Ma uit la mine si ma dau drept exemplu. Nu m-a interesat prea tare dansul in “copilarie”, iar acum, la 26 de ani e mult mai dificil sa te apuci sa inveti ceva. E drept, niciodata nu esti prea batran ca sa inveti daca iti doresti cu adevarat. Dansul te face fericit si este in directa legatura cu muzica. Atunci cand asculti muzica preferata, ai o stare de spirit pozitiva, optimista,iar daca reusesti sa imbini muzica si cu dansul, atunci expresivitatea este la ea acasa. Nimic nu mi se pare mai expresiv decat un dans bun, care sa transmita atata energie si sentimente, incat sa iti doresti sa inveti si tu sa dansezi.