Doamne, cât circ a putut să iasă după cei Taxi a lansat piesa aceea cu Dumnezeu iubește lemnul. A fost un atac direct la opulența bisericii și a lipsei de smerenie pe care popii o afișează în ziua de azi prin mașinile pe care le au, casele pe care le au, etc.
Adevărul este că piesa este foarte ok, la subiect, întrucât în ziua de azi, cei care trebuie să fie în slujba Domnului sunt cei mai bogați, iar noi, cei mai săraci. Averea bisericii nu este impozitată niciodată, în schimb preoții nu se sfiesc să se afișeze cu mașini foarte scumpe sau să-și construiască niște case de tip pensiune turistică. Eh, așa e când nu sunt banii tăi, te întinzi la lux de nu-i adevărat deși ar trebui să fii un simplu slujitor.
Toată lumea se întreabă câte lucruri bune s-ar putea face cu banii pe care îi cheltuie popii aiurea-n tramvai. Se por face atât de multe dacă se transformă Mercedesul în Dacia Logan, dacă acele vile monumentale construite de popi pentru popi se transformă în azile pentru bătrâni sau case pentru copii, ori adăposturi pentru persoanele fără adăpost.
Bineînțeles că este o idee destul de utopică. Nu se va întâmpla prea curând treaba asta pentru că e prea multă lăcomie în biserica asta. Unde e lăcomie nu există grijă pentru cel neajutorat. Am spus de multe ori faptul că preotul ar trebui să fie cel care-ți bate în ușă neinvitat să te întrebe dacă ai nevoie de ceva… Din nou, o idee utopică pentru că banu-i ochiul dracului și necuratul se pare că și-a făcut de mult loc printre cele sfinte. Aș mai adăuga că, pentru unii oameni care nu se vor mai vindeca vreodată, este o rușine de toată frumusețea dacă preotul nu vine la ei cu miile de ocazii pe care și le creează pe an pentru a face și gura lui un bănuț corect.