ciugulitul strugurilor

Mergeam ieri printr-un hipermarket din Drobeta Turnu Severin și, dintr-o dată, o masă de oameni adunată ca la balamuc în jurul unui stand îmi atrage atenția. Ce să fie, ce să fie zic? Mă apropii și observ că erau struguri. Era ceva ofertă la struguri de fapt, 4 lei pe kilogram și în acel moment, am lăsat coșul din mână ca să observ mai bine… Băi nene, deci așa ceva cred că numai în România o să vezi. Nimeni nu cumpăra, ci ciugulea. Cât de găinar și cât de nesimțit să fii frate să faci așa ceva?

Cred că trebuie să fii doar român, nimic mai mult. Da frate, veneau oamenii pe lângă standul cu struguri și în loc să-și pună un ciorchine în coș, să cumpere, treceau, luau câte o boabă în gură și plecau. Cât am stat acolo să observ găinăria a venit și o doamnă, cu copilul după ea. 3 boabe a pus în gură la ea și unul în gură la copil. Băi frate, pe bune? Cum naiba să faci așa ceva?

Cred că aceste gesturi ne descriu cel mai bine ca nație: nesimțiți, lacomi, capabili să facem orice numai să nu plătim. Dacă ți-e poftă, de ce naiba nu îți iei frate un ciorchine? Că era 3.99 kilogramul, un ciorchine cât putea să aibă? Maxim 200-300 de grame. Ai un cărucior plin de alimente și nu ai 1 lei pentru acel strugure?  Cred că nu am simțit anul acesta o scârbă mai mare decât cea trăită în acel moment în acel hipermarket, și un regret mai intens că nu m-am cărat dracului din țara asta de oameni mici, care s-au obișnuit să ciugulească absolut orice dacă se poate.

By Alex Ciocan

Blogul numarul 2, nimic mai mult... Un blog marca Alex Ciocan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *