Întotdeauna am urât prețurile nesimțite. Întotdeauna am urât oamenii care vor să se pricopsească într-o zi cât alții într-un an. Întotdeauna am urât oamenii care deschid un coteț alimentar în care vând cu un adaos comercial de 300 sau 400 la sută. Unul dintre aceste cotețe l-am văzut prin cinematograful din oraș, unde un suc la jumătate de litru costă atenție, 7.5 RON. Bă frate, eu am mai văzut jecmăneală la viața mea, dar în halul ăsta, niciodată. Bă, dacă ar fi vreo stațiune turistică acolo aș mai zice, dar pana mea, te duci în hipermarketul aflat la 30 de metri distanță și același suc este 2.4 RON. Cum Dumnezeului să-l cumperi din cinema cu 7.5 lei?
Ăsta e românul frate, lacom, pornește pe ideea că mai bine vinde puțin și se face profit mai mare, de 300% sau cât dracului e de la 2 lei la 7 lei, decât să ofere un serviciu chiar necesar. Mă gândesc la faptul că acel butic este oarecum folositor acolo, oamenii ar cumpăra sucuri de acolo pe care să le bea la film, dar cu aproape 8 lei sticla de jumătate? Hai bă, dă-o dracului de treabă… Și parcă nu mă deranjează prețul, cifra în sine, ci ideea asta de a pune niște prețuri de-a dreptul nejustificate. Chiar sunt curios cum ar justifica prețul managerul acelui local, mai ales că alături de ei, la 30 de metri distanță aceleași sucuri se vând cu 2 lei și 40 de bani. E ridicol frate…
Sunt tare curios voi dacă ați cumpăra vreodată un suc cu 7.5 lei din moment ce la 40 de metri de voi se poate cumpăra cu 2.4 lei…