Muzica sufletului

Se spune ca oamenii traiesc prin muzica iar muzica traieste prin ei. Cred ca legatura dintre personalitatea umana si muzica e una dintre cele mai stranse cunoscute pana acum. Nu e obligatoriu sa ne placa tuturor alceleasi muzici si de multe ori se nasc conflicte destul de aprinse referitor la aceste genuri (de ex: manele – rock) insa pentru mine cel putin muzica reprezinta un drum spre evadare. Spre evadare din stres si cotidian. Reprezinta relaxare si niciodata nu voi putea renunta la muzica, nimeni de altfel nu va putea.

Gusturile in materie muzicala nu se discuta insa sunt de parere ca de la un anumit nivel au stransa legatura cu educatia primita acasa, in primii 7 ani. Eu de exemplu ascult foarte multa muzica Eurodance si muzica romantica veche, gen anii 80 si 90. Uneori am impresia ca am ramas captiv in acei ani si regret ca m-am nascut acum. As fi vrut sa fi trait varsta de acum in anii 90, cand ritmurile si muzica erau serioase, lumea era simpla si serioasa, nemanelizata. Acum oricine poate sa viseze, e dreptul oricui si nu ti-l poate lua absolut nimeni. Cu totii suntem datori sa speram la o viata mai buna, la un trai opus celui de care suntem nemultumiti.

Muzica inseamna viata si cine stie sa se bucure de muzica se bucura de viata din plin. E un sentiment care niciodata nu te paraseste si creste exponential si direct proportional cu inaintarea in varsta si cu apartia unor nostalgii ciudate si uneori netraite.