portocală

Nu credeam că mai există în ziua de azi copii care să se bucure de o portocală. Aveam impresia că acele vremuri au apus de mult o dată cu revoluția din 1989, dar se pare că nivelul sărăciei din țara asta nu a dispărut. Am văzut copii capabili să se bucure și de puțin și cred că este meritul părinților ori ghinionul de a se naște săraci, din două una.

Dacă acei copii care deși au destul de multe lucruri se bucură și de puțin sunt destul de scumpi la vedere, copii săraci care se bucură de puțin vezi peste tot în România, din păcate. Nivelul de sărăcie afectează pe toată lumea, inclusiv copilăriile unora care ar trebui cică să se bucure de ele.  Bineînțeles, datorită conștiinței, copiii nu simt nimic, se bucură de ce au asemenea nouă care am crescut în anii 90, când toți eram săraci.

Și stăteam acum și mă întrebam de ce există copii care au iPhone 5s și fac ca toți sfinții când părinții refuză să le cumpere iPhone 6s. Adică pentru unii totul se rezumă la a avea lucruri scumpe dacă așa au fost obișnuiți. Plâng de se cojesc pereții de milă dacă acum, în acest moment al existenței lor, părinții nu le fac pe plac și nu cheltuie mia de euro pe acea tâmpenie de telefon. Și bineînțeles că de cele mai multe ori, părinții se supun cuminți voinței copiilor.

Aș vrea să văd tot mai mulți copii care sunt dispuși să împartă, nu să ceară. Aș vrea să văd mai mulți copii capabili să se bucure și de puțin, nu de mult și foarte mult. Aș vrea să văd și copii care știu și altceva în afară de iPhone și drăcoveniile astea destul de scumpe care nu fac altceva de cât să crească nivelul de indiferență din mintea lor.

 

By Alex Ciocan

Blogul numarul 2, nimic mai mult... Un blog marca Alex Ciocan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *