De vreo cateva zile caut ceva chirie prin oras… Nu ma intereseaza apartamente, nu ma intereseaza garsoniere, nu ma intereseaza in gazda. As vrea sa imi improvizez un mic birou unde sa ma duc sa scriu atunci cand am ceva de munca. Acasa e galagie, vine lume, pleaca lume, nu prea am chef de munca atunci cand sunt acasa… Am inceput sa caut ceva spatiu de inchiriat prin oras si culmea, nu am gasit. Sunt putin descumpanit, nu ma asteptam sa nu gasesc pentru ca sunt o gramada de camere goale pe care le stiu de inchiriat, insa nici 200e pe luna nu pot sa le dau pentru acea camera.
Oamenii cer mult atunci cand vine vorba de inchiriat si nu inteleg de ce. Probabil este principiul romanului cel de toate zilele care prefera sa seteie cu camera goala 1 an de cat sa lase la pret. Adica mai bine nu face nici un leu de cat sa ieie mai putin de cat isi doreste… E o mentalitate paguboasa zic, insa pana la urma e lucrul omului si face ce vrea cu el. Daca vrea sa ceara 300 de euro pentru o camaruta, 300 sa ceara si probabil o sa o inchirieze cu 300 intr-un oras precum Severinul cand mi-oi vedea eu ceafa…
Caut in continuare spatii ce se inchiriaza sub 100 de euro. Deja cu 80 gasesc garsoniera, insa nu am nevoie de asa ceva. Mie imi trebuie o camera unde in primul rand sa fie LINISTE, sa nu ma deranjeze nimeni, sa imi pun linistit o masa, un scaun si un laptop. Atat. Nu am nevoie de camere de futing, nu am nevoie de garsoniera. Sunt cateva “gazde” in oras care ofera ceva camere cu intrare separata, insa nu stiu, parca nu m-as incurca cu babe senile si isterice, cu batrani ciudati sau cu oameni pe care nu ii cunosc.
Acum depinde, ca daca cel care inchiriaza se vrea a fi in spiritul legii si plateste impozit pe contractul de inchiriere, deja preturile nu sunt mari. Ca mai sunt si neamuri proaste care vor sa se imbogateasca din asa ceva, asta e alta poveste. Oricum, pana nu va fi un cadru legal pus la punct, piata imobiliara va continua sa fie in bataia vantului.