Atunci când vezi pe stradă o mașină și te uiți să vezi cu ce este încălțată, îți faci o părere clară despre proprietarul acesteia. Dacă mașina are cauciucuri bune, înseamnă că proprietarul ei a cumpărat acea mașină pe merit, nu este genul de om care face rate la bancă pentru a cumpăra o mașină pe care nu și-o permite. Dacă în schimb mașina are niște opinci, aproape consumate în totalitate sau are niște cauciucuri din care a început să iasă deja sârma (cum vezi foarte des chiar și pe la Mercedesurile din România), e clar că și proprietarul acelei mașini are încălțămintea cu gaură în talpă.
Cauciucurile e pe mașină îți spun exact cine sunt cei care conduc, cât de multă grijă au avut de mașina respectivă și care este mai exact puterea lor de cumpărare pentru că vedeți voi, un Logan cu cauciucuri tocate nu e mare brânză însă atunci când observi un Mercedes ori o altă marcă de mașină care costă 20.000, 30.000, poate chiar 50.000 de euro cu cauciucurile varză, deja stai puțin pe gânduri și meditezi la câtă pită cu iaurt a putut să mănânce omul cu pricina doar ca să aibă Mercedes. Cred că numai la noi vezi prosteala asta cu mașina scumpă.
Numai într-o țară în care sărăcia este lucie oamenii or să vrea prin orice metodă să pară importanți și bogați, chiar dacă în realitate ei nu-și permit nici măcar să cumpere cauciucuri pentru mașinile pe care le conduc, ce să mai zic despre automobilele în sine? Mie unul mi se pare strigător la cer dar asta este România: țara oamenilor în care nimeni nu este cine parte, în care oamenii cu 4 clase fac rate la bancă pe zeci de ani doar ca să aibă parte de o mașină cu care nu au ce face și pe care în mod normal nu ar avea de ce să o cumpere vreodată.